Please note Use of geocaching.com services is subject to the terms and conditions
in our disclaimer.
For the cache, go to the Roman Forum (Forul Roman), about 300 meters from Ulpia Traiana ruins. You must visit the Roman Forum before finding the cache. Coordinates can be a little off. Have fun!
Deoarece romanii voiau sa evite o noua lupta foarte dificila la Tapae în urmatoarea lor incursiune împotriva dacilor, au amplasat la sfârsitul campaniei din 101-102 d.C., la distanta de 8 km est de Portile de Fier, în Câmpia Hategului, o garnizoana romana. Pe acest amplasament al taberei militare romane se va construi dupa obtinerea victoriei din anul 106 d.C., un mare oras, capitala unei noi provincii a Imperiului Roman. Ulpia Traiana a fost întemeiata de guvernatorul Daciei Romane, Decimus Terentius Scaurianus si avea o forma obisnuita în acea vreme la romani: un patrulater cu laturile rotunjite. Dimensiuni: suprafata de 32,4 ha, lungimea 600 m, latimea 540 m, înaltimea zidului de 4-5 m. Zidul era construit din blocuri de piatra cioplite, îmbinate cu mortar si era prevazut în partea de sus cu creneluri, având pe fiecare latura câte o poarta. Portile de pe laturile paralele erau legate între ele prin doua strazi principale, care strabateau cetatea dintr-o parte în alta. Piata era în centrul orasului cuprins între zidurile de aparare si se afla la întretaierea celor doua strazi principale amintite mai sus. Daca în interior se aflau cladirile administrative si religioase, în afara însa se aflau case, gospodarii, unele temple, dar si constructii publice si particulare precum si cimtirele. Numele complet al orasului era Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
La scurt timp de la întemeiere, are loc o rascoala a sarmatilor în 117-118 d.C. Ea a fost înabusita cu cruzime de Quintus Marcius Turbo, trimis de împaratul Hadrian, si care era un militar specializat în astfel de actiuni de suprimare a rascoalelor din imperiu. Drept recunostinta pentru nimicirea rascoalei, conducerea orasului a ridicat în 118 d.C. un monument în cinstea lui Hadrian, iar în 119 d.C. o inscriptie de multumire pentru Turbo. Cum din anul 166 popoarele "barbare" aflate la granita imperiului în frunte cu marcomanii si dacii liberi, ataca provincia, guvernatorii Daciei au luptat din greu ca s-o apere. La un moment dat apararea cade, atacatorii invadeaza teritoriul provinciei, pustiesc regiunea aurifera si se îndreapta spre Ulpia Traiana. Împaratul Marcus Aurelius salveaza capitala si i se ridica si lui o inscriptie pe la 172, în care i se multumeste ca a scapat orasul de un dublu pericol: cel al invaziei si cel al rascoalei autohtonilor. Caracalla este prezent în 213 în Dacia, când s-au obtinut victorii în luptele din nordul Daciei si Panonia. În cinstea lui au fost ridicate trei inscriptii la Ulpia Traiana. Alexander Severus (222-235) a acordat orasului titlul de metropolis si instituie Concilium III Daciarum. În anul 241, la Sarmizegetusa, conciliul celor trei Dacii (Dacia era împartita în 3 provincii administrative: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis si Dacia Malvensis) se închina împaratului Gordian al III-lea (238-244), iar colonia însasi îsi exprima devotamentul fata de împarat în 239. De la Hadrian si pâna la Philippus (244-249), Dacia s-a bucurat de liniste si înflorire cu scurte întreruperi. Pe timpul lui Philippus a avut loc invazia carpilor si cel mai mult a avut de suferit zona dintre Olt si Dunare. Procuratorul provinciei Dacia Apulensis, F. Aelius Hammnonius iunior (247-249) a iesit victorios asupra carpilor, iar conducerea orasului îi ridica lui Iulius Philippus o statuie cu inscriptia "nostro divino domino". În anul 250, Decius a fost celebrat ca restitutor Daciarum de catre Colonia Nova Apulensis, iar Ulpia Traiana i-a ridicat o statuie din bronz ca multumire ca a aparat Dacia de goti si carpi. În ultimile doua decenii ale dominatiei romane s-a resimtit criza prin care trecea imperiul si în Dacia si în metropola ei. Astfel ca în timpul lui Gallienus (253-268), circulatia monetara pe teritoriul Sarmizegetusei scade. Pe fondul atacurilor "barbare" si lipsa solutiilor de a apara Dacia, împaratul Aurelian a hotarât retragerea peste Dunare a armatei si functionarilor, care au fost urmati si de proprietarii de pamânt si de sclavi, dar nu de marea masa a populatiei. Orasul a continuat sa supravietuiasca cu o populatie împutinata si modesta, care traia în palatele parasite si care în caz de atac, se adapostea în amfiteatru, transformat într-o fortareata rezistenta. Viata orasului a încetat probabil odata cu navalirea hunilor si a popoarelor aduse de acestia si mai ales dupa moartea lui Attila când haosul a pus stapânire peste tot.
Additional Hints
(Decrypt)
Ba gur evtug bs gur zneoyr oybpx, haqre gur ovt fgbar.