GC5ED1P Tinovul de la Fântâna Brazilor (Traditional Cache) in Romania created by perretz

GC5ED1P ▼

A cache by perretz Message this owner

Hidden : 10/7/2014

Difficulty:

Terrain:

Size: Size: small (small)

Join now to view geocache location details. It's free!

Watch

How Geocaching Works

Please note Use of geocaching.com services is subject to the terms and conditions in our disclaimer.

Geocache Description:

[ENG]
Basic data

Area: 41 ha
Elevation: 945-955 m
Habitats: Bog woodland. Acidophilous Picea forests of the mountain to alpine levels (Vaccinio-Piceetea).
Nature protection: from 2007 is considered a Special Area of Conservation (ROSCI0244), as part of the Natura2000 network.

General characterization of wetlands.

Marshes are formed under an abundant moisture climate, in conditions of low evaporation and in the presence of an impermeable layer without surface runoff. In this case the resulting excess water, usually accumulated in terrestrial areas with negative forms, is developing hydrophilic vegetation which favors the process of peat. Based on the water alimentation patterns, the forms of the surface and the composition of vegetation, wetlands are divided into three groups: eutrophic, mesotrophic and oligotrophic. Eutrophic wetlands are supplied with precipitation water, waters which flows from minor river bed and groundwater rich in nutrient salts. Under the influence of a surfeit substrate of water and rich in nutritious substances, pond vegetation is developing, composed of many grass species, with some species growing timber. Oligotrophic marshes develop in wet and cold climate regions. In our country are called "tinoave" and are located in the Carpathian and Subcarpathian regions, between 500-1500 m. In its initial stage, while the vegetation kept contact with the soil, the Sphagnum peat is characterized by muscle and a relatively rich species of aquatic phanerogam. Once peat layer groves several inches thick, the flora is isolated from the substrate and becomes almost exclusively influenced by precipitation. From that moment begins the conditions of an extreme acid environment and floristic conduit of the marsh. Oligotrophic peat has some unique characteristics that pertain to the structure and training. Dominant color of this variety is yellow-brown, sometimes very light, and sometimes brown-black. These are varieties that are more acidic and poor in mineral substance. Carbonate in particular may be missing altogether. It is the most acidic with well preserved plant components. Typical flora in these marshes consists of various species of Sphagnum, which, by their way of life define reactions, chemical composition, physiognomy and living conditions of wetlands. Most of the times these Sphagnum cushions grows so fast, that phanerogams living on them need to adjust their own growth by the extent of abnormal conditions, by expanding the overlapping stories of foliage rosettes (Drosera rotundifolia), the Vaccinium myrtillus and Picea. Most woody plants are soon choked by the rapid growth in height of the Sphagnum cushions.

[RO]
Date de baza

Suprafaţa: 41 ha;
Altitudinea: 945 – 955 m;
Tipuri de habitate prezente în sit: Turbãrii cu vegetaţie forestierã, Pãduri acidofile de Picea abies din regiunea montanã (Vaccinio-Piceetea).
Protecţia naturii: începând din 2007 este consideratã Sit de interes comunitar (ROSCI0244), ca parte componentã a reţelei Natura2000.

Caracterizarea Tinovului de la Fântâna Brazilor

Tinovul de la Fântâna Brazilor este situat la o altitudine de cca 950 m în partea central-vesticã a platoului vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu. Platoul este alcãtuit din formaţiuni vulcanogen-sedimentare. La periferia vesticã a platoului eroziunea apelor a scos la zi depozitele sedimentare ponţiene şi sarea. Partea vesticã este drenatã de cãtre râul Corund şi afluenţii sãi de dreapta, în partea esticã şi sudicã de cãtre afluenţii Târnavei Mari, spre nord drenajul fãcându-se spre Târnava Micã. Din punct de vedere climatic, teritoriul se caracterizeazã prin temperaturi medii anuale între 4–6°C, precipitaţii medii anuale bogate (800–1200 mm), având astfel o climã relativ rece şi umedã. Învelişul de soluri al platoului este alcãtuit din soluri argilo-iluviale brune, soluri argilo-iluviale podzolice, soluri brune şi brune acide (Buz, Z., 1986). Pe acest platou E. Pop (1960) descrie unicul tinov cu pineţ tipic oligotrof, şi câteva mlaştini de trecere (Ramura Corundului, La Pod, Valea Caldã). Pe lângã acestea Buz, Z. a identificat şi o înmlãştinire eutrofã numitã Pârâul noroios. Tinovul de la Fântâna Brazilor, declarat sit Natura 2000 în literatura de specialitate apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice în general Datka. Tinovul reprezintã cel mai vestic tinov cu pinet din Carpaţii Orientali. Este înconjurat de o pãdure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis) care se prelungeşte pânã la mlaştina La Pod. De localitatea Sâncel îl despart alte pãduri de molid şi fag cu brad (Pulmonario rubro-Abieti-Fagetum) şi zadã. Din flora tinovului E. Pop (1960) a remarcat urmãtoarele specii: diverse specii de muşchi (Sphagnum, Polytrichum strictum), pin de pãdure (Pinus silvestris), molid (Picea abies), bumbãcãriţa (Eriophorum vaginatum), rogoz (Carex pauciflora), coada zmeului (Calla palustris), mesteacãn (Betula verrucosa), mesteacãn pufos (Betula pubescens), plop tremurãtor(Populus tremula), roua cerului (Drosera rotundifolia), cruşin (Rhamnus frangula), bobiţe negre (Empetrum nigrum), ruginare (Andromeda polifolia), merişor (Vaccinium vitis-idaea), afin (Vaccinium myrtillus). Copacul dominant al tinovului este pinul, în ceea mai mare parte fiind însoţit de pernele de Sphagnum încãlecate cu Bumbãcãriţa (Eriophorum vaginatum). Pinul este din ce în ce mai mãrunţ cu cât înaintãm spre centrul mai bombat al tinovului, unde viteza mare de creştere a sphagnetului sufocã din ce în ce mai mult pinii. Aici încep sã domine pernele de Sphagnum cu Eriophorum vaginatum şi Andromeda polifolia, a cãror zonã închide în sine un complex central de regenerare lipsit de copaci în care sunt foarte frecvente sphagnetele cu Andromeda şi bãlticelele cu Scheuchzeria palustris (Pop E.,1960). În jurul tinovului ia naştere o tiviturã acvaticã în care vegeteazã numeroase plante înalte, mezo- chiar eutrofe, în contact cu solul mineral şi umed. Acest inel apãtos de multe ori neregulat sau incomplet, cu florã deosebitã, se numeşte “lagg” dupã termenul suedez. Tinovul de la Fântâna Brazilor în 2007 a fost declarat sit Natura2000, cu specii importante de faunã, ca broasca roşie se pãdure (Rana dalmatina), broasca roşie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra) respectiv şopârla de munte (Zootoca vivipara).

[HU]
Alapadatok

Területe: 41 ha
Tengerszint feletti magassága: 945-955 m
Elõforduló élõhelyek: Láperdõk, Mészkerülõ hegyvidéki lucosok a havasi régióig (Vaccinio-Piceetea).
Védettség: 2007-tõl Különleges Természetmegõrzési Terület (ROSCI0244) a Natura2000-es hálózat részeként.

A Fenyõkúti-tõzegláp jellemzése

Romániában E. Pop (1960) 436 lápot határozott meg, összterületük 7000 ha, közülük 265 oligotróf (dagadó- vagy felláp). A Fenyõkúti-tõzegláp a Görgényi-havasok vulkáni platóján alakult ki, oligotróf típusú. Luc vagy Ruc néven említik elõször, a helyi lakosság körében a Fenyõkúti-Datka megnevezés az elterjedt. Érdekessége, hogy a Keleti-Kárpátokban elõforduló erdei fenyõs (Pinus silvestris) tõzeglápok legnyugatibb képviselõje. Növényvilágát a következõ fajok alkotják: mohafélék (Sphagnum, Polytrichum strictum), erdei fenyõ (Pinus sylvestris), lucfenyõ (Picea abies), hüvelyes gyapjúsás (Eriophorum vaginatum), sás (Carex pauciflora), sárkánygyökér (Calla palustris), közönséges nyír (Betula verrucosa), molyhos nyír (Betula pubescens), rezgõ nyár (Populus tremula), kereklevelû harmatfû (Drosera rotundifolia), kutyabenge (Rhamus frangula), mámorka (Empetrum nigrum), tõzegrozmaring (Andromeda polifolia), tõzegáfonya (Vaccinium oxycoccos), vörös áfonya (Vaccinium vitis-idaea), fekete áfonya (Vaccinium myrtillus) [E. Pop, 1960]. A láp uralkodó fája az erdei fenyõ (Pinus sylvestris), amely a láp közepe felé haladva méreteiben csökken, ugyanis a tõzeg vastagsága miatt nem kap elég tápanyagot a növekedéshez. Ez a jelenség egy természetesen lezajló bonsai-jelenség. Itt uralkodóvá válnak a tõzegmoha párnák (Sphagnum), a hüvelyes gyapjúsás (Eriophorum vaginatum), a tõzegrozmaring (Andromedapolifolia). A tõzegláp szélén mezotróf, illetve eutróf mocsarak felé mutató átmeneti fajok az uralkodóak: sásfélék (Calla palustris), rezgõ nyár (Populus tremula). A társulást a svéd szakirodalomból átvett “lagg” elnevezéssel jelölik. A Fenyõkúti-tõzegláp 2007 óta a Natura2000 élõhely-hálózaton belül Különleges Természetmegõrzési Területnek van nyilvánítva. A láp területén elõforduló állatfajok, mint az erdei béka (Rana dalmatina), gyepi béka (Rana temporaria), foltos szalamandra (Salamandra salamandrá), valamint az elevenszülõ gyík (Zootoca vivipara) fokozott védelem alatt állnak.

Source http://www.korpa.ro/ro/rezervatii/tinovul-de-la-fantana-brazilor2

Additional Hints (Decrypt)

Tebhaq yriry, qbaág fgrc gb angher.

Decryption Key

A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M
-------------------------
N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z

(letter above equals below, and vice versa)