Skip to content

[MR] Mormântul lui Iorgu Cosma Traditional Cache

Hidden : 10/05/2014
Difficulty:
2.5 out of 5
Terrain:
1.5 out of 5

Size: Size:   micro (micro)

Join now to view geocache location details. It's free!

Watch

How Geocaching Works

Please note Use of geocaching.com services is subject to the terms and conditions in our disclaimer.

Geocache Description:


Eroul de la Rahova, Griviţa şi Plevna, Gherasim (Iorgu) Cosma, s-a născut în comuna Ruşevăţul, judeţul Buzău, în anul 1847, din părinţi binecredincioşi şi cinstitori de Dumnezeu, Iorgu Dimitrie şi Ioana Cosma, care se ocupau de cultivarea pământului (ţărani plugari).
 
A fost recrutat în armată în anul 1870 în Batalionul II de Vânători, din ţinutul Prahovei. După ce şi-a îndeplinit stagiul militar, a avut mai întâi slujba de picher în localitatea Câmpul, judeţul Buzău, unde s-a şi căsătorit. După un an, a fost încadrat ca brigadier la pădurile statului din plaiul Slănic, fiind numit în anii următori subcomisar în oraşul Buzău şi apoi activând ca medic-chirurg la spitalul judeţean din aceeaşi localitate.
 
Declanşându-se războiul cu turcii, în anul 1877, s-a înrolat sub drapel în batalionul de vânători. Când a plecat de-acasă, menţiona gazetarul P. Macri de la ziarul Universul din 12/18 mai 1902, a strâns în braţele sale pe bătrâna mamă care plângea şi i-a zis: Mă duc, mă duc, mamă, să-mi fac datoria către ţară, să lupt pentru neam şi lege. De-o fi să mor, să nu mă plângi, că acei care cad în bătălie apărând moşia strămoşească şi pe fraţii lor se duc în Ceruri. 
 
A luptat în Bulgaria, unde la întâiul atac de la Griviţa n-au supravieţuit decât el şi alţi patru soldaţi, toţi ceilalţi fiind omorâţi de focurile năprasnice venite din partea inamicului. Curajul nu 
l-a părăsit însă pe acest erou, întrucât, venind şi alte trupe în ajutor, a mers victorios în toate luptele, atât la Rahova şi Griviţa, cât şi la Plevna, unde s-a pus capăt războiului.
 
Având credinţa puternică că Dumnezeu îl va ajuta să biruiască vrăjmaşii, cu devotamentul arătat faţă de Tron şi Ţară, Gherasim (Iorgu) Cosma a fost, deşi în zilele noastre este puţin cunoscut, unul dintre eroii neamului nostru. Rănit în acele lupte crâncene, a fost decorat pentru curajul său cu Steaua Română, Virtutea Militară şi Crucea Trecerii Dunării, iar din partea armatei ruse a primit decoraţia „Sfântul Gheorghe“ şi alte două distincţii de merit. În anul 1878, după terminarea războiului, s-a reîntors în satul său, unde s-a ocupat de gospodăria casei, iar la scurt timp soţia sa a trecut la cele veşnice. Evenimentele din ultima parte a vieţii l-au apropiat mai mult de Dumnezeu, astfel că în anul 1884 a intrat în cinul monahal la Mănăstirea Ciolanu, primind numele Gherasim, unde a slujit până la sfârşitul vieţii, ca monah autentic, Biserica Mântuitorului Hristos, din starea smerită a unui ascultător de rând. 
 
În mănăstire era cel mai evlavios şi râvnitor dintre călugări, astfel că, la miezul nopţii, când suna clopotul pentru Utrenie, se afla întotdeauna aproape de uşa bisericii, aşteptând slujba Miezonopticii. Gherasim (Iorgu) Cosma păstra la gât o cruciuliţă mică, dăruită de mama sa în vremea copilăriei. Această cruce a purtat-o şi în timpul războiului, mărturisind adeseori prietenilor şi apoi fraţilor monahi că a crezut în puterea ei şi astfel a biruit în crâncenele lupte de la Rahova, Griviţa şi Plevna, unde numeroasele tunuri turceşti au vărsat lave de foc asupra armatei creştine, din care făcea şi el parte.
 
La împlinirea a 25 de ani de la terminarea Războiului de independenţă, fiind monah la Mănăstirea Ciolanu, a cerut voie stareţului mănăstirii în care vieţuia să meargă la Bucureşti. Ştiindu-l sărac, stareţul şi-a închipuit că pe drum, de nevoie pentru hrană şi adăpost, va cerşi, motiv pentru care nu i-a îngăduit să plece.
 
Gândindu-se că la Bucureşti va întâlni confraţii de arme şi fiind însufleţit de patriotismul şi amintirea strălucitelor victorii petrecute cu un sfert de veac înainte, a plecat de la Ciolanu pe jos, până în gara Buzău. Acolo, arătându-şi decoraţiile, a cerut şefului de staţie un bilet de călătorie gratuit până la Bucureşti. Răspunsul acestuia la solicitarea monahului a fost: N-am această împuternicire, dar fă o petiţie directorului general al CFR. A scris-o, şi-n scurtă vreme a primit răspuns negativ. Surprins, a plecat pe jos (mai era vreme), ajungând chiar pe 10 mai, în ziua defilării. 
 
La 10 mai 1902, a luat parte alături de alţi veterani la defilarea prilejuită de jubileul a 25 de ani de la proclamarea Independenţei Statului Român. Fiind obosit din cauza distanţei parcurse pe jos de la Buzău la Bucureşti şi grav afectat de ploaia întâmplată în timpul călătoriei, în ziua de 11 mai a anului 1902 a trecut la Domnul, în timp ce se afla internat (de urgenţă) la Ospiciul comunal de pe Cheiul Dâmboviţei. Trupul său a fost ridicat de către filantropul Luigi Cazzavilan, directorul fondator al ziarului Universul, şi înmormântat la Mănăstirea Cernica. Zece ani mai târziu, prin bunăvoinţa aceleiaşi persoane, i s-a ridicat un monument comemorativ care străjuieşte şi astăzi mormântul pe care stă scris: Eroului Iorgu Cosma - Plevna, Vidin, Smârdan, Nicopoli, Griviţa, Rahova.
 
Mulţumiri părintelui protosinghel Ignatie Grecu, secretarul Mănăstirii Cernica, pentru trimiterea unor materiale (fotocopii) ale articolelor apărute în presa vremii despre monahul Gherasim.
Am folosit date publicate iniţial în ziarul Universul literar, în revista Biserica Ortodoxă Română („Monahul Gherasim-Iorgu Cosma, luptător în Războiul neatârnării“, de drd. Alexandru M. Ioniţă) şi în articolul d-lui Dumitru Negoiţă, „Iorgu Cosma - Eroul naţional din comuna Ruşavăţu“.

Additional Hints (Decrypt)

[RO] cnegrn qerncgn, wbf [EN] evtug fvqr, qbja

Decryption Key

A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M
-------------------------
N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z

(letter above equals below, and vice versa)