Mănăstirea Cernica este o mănăstire din România situată în orașul Pantelimon, județul Ilfov, în apropiere de limita cu comuna Cernica, Ilfov.
A fost ridicată în anul 1608 în timpul domniei lui Radu Șerban și a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. Complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată școală de educație monastică. În cadrul mănăstirii s-au construit trei biserici și trei paraclise.
Biserica Mare, cu hramul Sf. Nicolae, a fost avariată la cutremurul din 1802 și reparată în anii 1809-1815 de arhimandritul Timotei. O reparație capitală s-a făcut în anul 1925 după ce în urma unui cutremur în anul 1838 o turlă s-a dărâmat iar în 1923 a ars.
Biserica cu hramul Sf. Gheorghe a fost construită în secolul al XVIII-lea de Dan Brașoveanu. În anii 1962-1964 este refăcută complet iar după stricăciunile cutremurului din 4 martie 1977 este reconsolidată.
În 1804, în cimitirul mănăstirii, arhimandritul Gheorghe construiește bisericuța Sf. Lazăr.
Cele trei paraclise ale mănăstirii sunt: "Adormirea Maicii Domnului" construit în 1790, "Sf. Ioan" construit în 1842 și "Intrarea în biserică".