[RO] Situat pe Calea Griviţei, nr. 137, Cinema Dacia este o clădire interbelică, inaugurată în anul 1930. Pe vremea aia, cinematograful se numea Marconi, după inventatorul italian al telegrafiei fără fir. Odată cu instaurarea regimului comunist, numele i s-a schimbat în Alexandru Popov, pentru ca pe vremea lui Nicolae Ceauşescu să fie redenumit Dacia.
Atribuita arhitectului Constantin Cănănău - descendentul unei ilustre familii boieresti din Moldova - si construita in stilul Art Deco, cladirea cindva curtata de bucuresteni spune astazi trecatorului intrigat o istorie cum sunt mii in Bucurestiul postdecembrist: istoria unui abandon mai mult sau mai putin programat, dar cu efecte devastatoare sigure asupra patrimoniului.
Patronat din 1948 de Romania Film, cinematograful plin de spectatori odinioara a fost retrocedat in 2006 mostenitorilor de drept ai fostilor proprietari si, din cite se poate constata astazi, abandonat.
Altfel spus, dupa un scenariu devenit practica curenta, o cladire – fie ea clasata, adica comportind un set de obligatii de restaurare si intretinere din partea proprietarilor – este lasata intr-o paragina deliberata, astfel incit, intr-o buna zi, sa cada, eventual „ajutata” si sa se poata folosi terenul de sub ea. Intr-o zona in care, evident, terenul este scump.
Din vechea clădire nu a mai rămas decât o ruină, în care se mai aciuează, din când în când, drogaţii, dovada făcând-o seringile de pe jos.
[EN] Situated on Calea Grivitei, no.137, the cinema was inaugurated in 1930 and named after the italian engineer and physicist Guglielmo Marconi. During the communist regime it was rebranded Alexander Popov, then Dacia.
The building was returned to it's legal pre-communist era owners in 2006. Today it is abandoned, like many old buildings in the city, left as a ruin, until one day it may collapse completely, when the terrain under it may be reused.