(EN) The Lucian Blaga National Theatre (Romanian: Teatrul Naţional Lucian Blaga) in Cluj-Napoca, Romania is one of the most prestigious theatrical institutions in Romania. The theatre shares the same building with the Romanian Opera.
Building
The theatre was built between 1904 and 1906 by the famous Austrian architects Ferdinand Fellner and Hermann Helmer who designed several theatres and palaces across Europe in the late 19th century and early 20th century, including the theatres in Iaşi, Oradea, Timişoara and Chernivtsi (Romanian: Cernăuţi).
The project was financed using only private capital (Sandor Ujfalfy bequeathed his domains and estates from Szolnok-Doboka to the National Theatre Fund from Kolozsvár)
The theatre opened on 8 September 1906 with Ferenc Herczeg's Bujdosók and until 1919, as Cluj was part of the Kingdom of Hungary, it was home to the local Hungarian National Theatre (Hungarian: Nemzeti Színház). The last performance of the Hungarian troupe was held on September 30, 1919 and presented Shakespeare's Hamlet: "Horatio, I am dead; / Thou livest; report me and my cause aright / To the unsatisfied."
Since 1919, the building has been home to the local Romanian National Theatre and Romanian Opera, while the local Hungarian Theatre and Opera received the theatre building in Emil Isac street, close to the Central Park and Someşul Mic River.
After the Second Vienna Award the building was again the home of the Hungarian Theatre. On 31 October 1944 the Romanian and Hungarian actors celebrating the freedom of the city held a common performance, the revenue being donated to the Russian and Romanian wounded soldiers.
The hall has a capacity of 928 places, being conceived in the Neo-baroque style, with some inflexions inspired by the Secessionism in the decoration of the foyer.
(RO) Clădirea Teatrului Național din Cluj este sediul companiei Teatrul Național „Lucian Blaga“ și al companiei Opera Română din Cluj.
Istoric
Primul teatru orășenesc (de limbă maghiară) din Cluj datează din 1821, fiind așezat pe locul actualei clădiri denumite „Casa Universitarilor” (str. M. Kogălniceanu). La începutul secolului al XX-lea s-a proiectat ridicarea unei noi clădiri care să adăpostească această instituție, vechea clădire fiind necorespunzătoare. În 1904 a început construcția noii clădiri în actuala Piața Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările, finalizate în 1906, au fost executate de celebra firmă constructoare de teatre Helmer și Fellner.[1] Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906 cu o reprezentație a Teatrului Maghiar, al cărui director era Jenő Janovics. Construit în stil baroc-rococo, edificiul are o capacitate de 1000 de locuri și trei rânduri de logie.
La îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clădirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent Român la data de 14 mai 1919, când a fost preluată de Onisifor Ghibu. La acea vreme Onisifor Ghibu ocupa funcția de secretar general pentru resortul Instrucțiunii și Artelor din cadrul Consiliului Dirigent Român. În același timp, Teatrul Maghiar a fost mutat în clădirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central și râul Someș, în care funcționează și în prezent.
Prima reprezentație în limba română în clădirea Teatrului Național din Cluj a avut loc la 14 mai 1919,[2] iar primul spectacol al companiei de limba română din Cluj a avut loc 1 decembrie 1919, marcând un an de la Marea Unire.
Clădirea adăpostește atât compania Teatrului Național, cât și Opera Română.
(HU) A kolozsvári Román Nemzeti Színház épülete a város egyik műemléke. A Hunyadi téren áll (a tér neve többször változott az idők folyamán: Hunyadi, Cuza Vodă, Hitler, Malinovszkij, Győzelem; ma Ștefan cel Mare).
Az épület a színház mellett a kolozsvári Román Operának is otthona. A színház előtt Ovidiu Maitec Eminescu-szobra (1976) és Romul Ladea egész alakos Lucian Blaga-szobra (1986) áll.
Az épület története
Az épület 1904–1906 között épült neobarokk stílusban, néhány szecessziós jellemzővel; a tervező és kivitelező a bécsi Fellner és Helmer cég volt. Az új színház felavatása 1906. szeptember 8-án történt Herczeg Ferenc Bújdosók című darabjával. A színház első igazgatója dr. Janovics Jenő volt.
1919. május 14-én bukaresti művészekkel tartottak először román nyelvű előadást; szeptembertől önálló román társulatot szerveztek.
Az épületben az utolsó magyar előadást 1919. szeptember 30-án tartották. Műsoron a Hamlet szerepelt, amelyből a cenzúra törölte a nagymonológot, csupán az első sor hangozhatott el: „Lenni vagy nem lenni, ez itt a kérdés.” A román színház hivatalos megnyitója december 1-jén volt, az újonnan alakult kolozsvári román színtársulat 2-án tartotta első előadását. A román színház első igazgatója Zaharia Bârsan volt. 1920. május 20-án nyílt a kolozsvári Román Opera Verdi Aidájának az előadásával; ez volt Románia első operaháza.
A második bécsi döntés után négy évig az épületben ismét a magyar színház kapott helyet. 1944. október 31-én és november 2-án a város „felszabadulását” ünnepelve román és magyar színészek közös műsort adtak, a korabeli plakát tanúsága szerint a bevételt az orosz és román sebesültek javára szánták.Ma a színház Lucian Blaga román költő és drámaíró nevét viseli.