|
ROMÂNĂ
SCURTĂ DESCRIERE
Râpa Roșie este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație geologică și floristică), cu o suprafață de 10 ha, situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al orașului Sebeș.
Rezervația complexă Râpa Roșie cuprinde formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și endemice. Are o suprafață de circa 10 ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare, la circa 4 kilometri de orașul Sebeș. Formațiunea este vizibilă de la mare distanță.
Photo by: www.romania-redescoperita.ro
CUM S-A FORMAT RÂPA ROȘIE?
Această formaţiune geologică s-a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului.
Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant.
Abrupturi impresionante, sculpturi făcute de natură ce prezintă o dantelărie de forme, turnuri, turnuleţe, ravene, hornuri, coloane, piramide, nişe şi micronişe, variate terase, cornişe şi brâuri orizontale formate din conglomerate poligenetice mai bine cimentate şi rezistente la eroziune pentru o vreme, ajungând înierbate şi susţinând câte un arbore dezvoltat pe careva loc mai stabil. Acest tip de peisaj este denumit “badlands”, terenuri rele, stil de landşaft care în alte zone ale Globului există pe mari suprafeţe, pe când la noi este o raritate insular-izolată.
Prin acţiunea agenţilor eroziunii asupra depozitelor sedimentare constituite din roci foarte friabile, structura geologică este vizibilă la zi: acest loc ne oferă o privelişte asupra stratificării alternative şi încrucişate de origine fluviatilă, cu straturi cu înclinări diferite şi lenticulare.
Depozite sedimentare formate din roci de culori roşiatice (din cauza prezenţei oxizilor de fier), dar şi albicioase şi cenuşii, cu structuri petrografice variate, de la argile, marne calcaroase, microconglomerate slab cimentate, gresii, care în urma spălării liantului argilos se dezagregă uşor şi ajung să producă nisipuri şi pietrişuri, acumulate la baza versanţilor unde formează conuri de dejecţie.
Photo by: www.romania-redescoperita.ro
ACCESUL
Accesul la rezervaţie se face venind pe DN1 (E81) pâna în oraşul Sebeş, de unde se ramifică drumul comunal spre localitatea Daia Română (vest-nord-vest). Parcurgând şoseaua, la aproximativ 200 de metri după trecerea peste calea ferată Vinţu de Jos – Sibiu, se ramifică un drum de ţară la stânga (în dreptul unităţii militare) ce strabate Lunca Sebeşului, iar apoi traversează pârâul Secaşul Mare chiar în abruptul rezervaţiei.
Photo by: www.romania-redescoperita.ro
|