|
ROMÂNĂ
SCURTẶ DESCRIERE
Începând cu localitatea Mihail Kogălniceanu, de-a lungul şoselei până în localitatea Ramnicu de Jos, se desfăşoară Cheile Dobrogei. Rezervatia Cheile Dobrogei, aflată în custodia RNP Direcţia Silvică Constanţa, se întinde pe o suprafaţă de 285 de hectare. Speciile de fosile care se găsesc în pereţii calcaroşi din regiune sunt unice în ţară şi sunt perfect conservate.
Formaţiunile muntoase din zonă sunt de fapt foste recifuri coraliere ale Oceanului Tethys.

Photo by: www.serhatismail.ro
DESPRE OCEANUL TETHYS
Oceanul Tethys a fost un ocean în era Mezozoică care a existat între Gondwana și Laurasia înaintea apariției Oceanului Indian.
Acum 250 milioane de ani, spre sfârșitul erei permiene, un nou ocean a început să se formeze în extremul sud din alt ocean anterior numit paleo-Tetis. O altă falie s-a format în partea de nord a plăcii Cimeria, în sudul continentului Pangeea. În decursul a 60 milioane de ani, această placă s-a deplasat spre nord, împingând solul oceanului Paleo-Tetis pe sub suprafața extremului estic al continentului Pangaea (Laurasia). Rezultatul a fost formarea Oceanului Tethys în locul în care îl ocupă antecesorul său, Paleo-Tethys.
În timpul Jurasicului, acum 150 milioane de ani, Cimeria, s-a ciocnit cu Laurasia. Ca rezultat, solul oceanului s-a încovoiat sub această a două placă (proces de subducție) formând fosa Tethys. În același timp nivelul apei a urcat, acoperind Europa cu mări puțin profunde. În acea epocă s-a produs și diviziunea celor două mase de pământ care formau Pangeea, Laurasia și Gondwana, formându-se Oceanul Atlantic.
Oceanul Indian, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Aral sunt vestigii ale acestei mări.

Photo by: Wikipedia
CHEILE DOBROGEI - GEOLOGIE
Cheile Dobrogei sunt situate în zona centrală a Dobrogei, într-un peisaj deluros cu stânci calcaroase golașe sau acoperite de vegetație stepică, tufărișuri și petece de pădure ce caracterizează Podișul Casimcei. Cheile Dobrogei constituie o zonă cu extraordinare valori naturale, reprezentate de aspectele geologice, paleontologice, speologice, botanice, zoologice și peisagistice. Valea are talveg larg și este mărginită de pereți calcaroși situați destul de departe de firul apei, iar cursul de apă prezintă meandre; o zonă drenată de un pârâu care face parte din bazinul Casimcea, astfel că apele se scurg către est, în lacul Tașaul (situat la nord de Năvodari). Deși dimensiunea pereților de calcar de la Cheile Dobrogei este nesemnificativă în comparație alte chei de prin Carpați (Cheile Bicazului, Cheile Turzii), totuși peisajul are o atractivitate aparte, prin conformația totalmente diferită de a cheilor săpate în calcarele din zone montane: calcarele recifale de aici, formate în mări calde jurasice și cretacice, păstrează formele foștilor atoli, un relief relativ ruiniform. Se cunosc din rocile de aici cca. 80 de specii fosile (aparținând la spongieri/porifere, corali/hexacoralieri, brahiopode, cefalopode) reprezentante ale faunelor marine din apele în care atolii s-au dezvoltat.
Interesant este că rocile de fundament sunt șisturi verzi precambriene, cu o vârstă de cca. 0,5-2 miliarde de ani (500-2.000 de milioane de ani!), astfel că acestea sunt cele mai vechi roci existente pe teritoriul României! Există și locuri unde aceste roci apar la suprafață, ca martori de eroziune, aflorimente de stânci ascuțite aflate în șiruri. Calcarele depuse peste ele s-au format în jurasic și cretacic, în urmă cu 180-100 milioane de ani. Aceste calcare prezintă și acum conformația coloniilor de corali, cu formațiuni care ajung la 15-30 m înălțime (având aspect de pâlnii, potcoave, piramide și turnuri) ca și blocuri detașate de eroziune. Calcarele de aici prezintă formațiuni interesante: faleze calcaroase, polii, doline, mici văi, lapiezuri, grote și peșteri rezultate din procesele de carstificare. Totodată trebuie menţionat faptul că în valea Casimcei există aproximativ 15 peșteri mai relevante, printre care Peștera Mireasa, Peștera Casian, Peștera de la Ghiligic, Peștera Babei, Peștera la Adam, Peștera Liliecilor. Praful adunat și cimentat lax în perioada cuaternară, formează loessul care acoperă pe mari suprafețe rocile mai dure aflate subteran.

Photo by: www.serhatismail.ro
ACCESUL
Cheile Dobrogei pot fi accesate de pe drumul naţional 22 (E87), din dreptul localităţilor Gura Dobrogei sau Palazu Mic, pe traseele Gura Dobrogei (sau Palazu Mic) – Casian – Cheia - Târguşor, sau Gura Dobrogei – Târguşor – Cheia. O altă direcţie de acces este dinspre sud, din localitatea Mihail Kogălniceanu (DN 2A/E60), până în localitatea Târguşor (13 km), de unde se pot urma traseele descrise.
|