[EN] Noistat. The first romanic church was built in the 13th century. In the next centuries was transformed in a gothic church using the old tower. The church was rebuilt between 1856-1868, when the fortified wall was demolished.
[RO] Noiştat, mai demult Nouştat, (în dialectul săsesc Naerscht, în germană Neustadt, în trad. Oraşul Nou, în maghiară Újváros) este un sat situat în partea de est a judeţului Sibiu. Aparţine de comuna Iacobeni.
În secolul 14, pe locul unei bazilici romanice, se construieşte biserica gotică cu turnul amplasat pe partea de vest. Turnul are o formă pătrată, fiind construit din piatră. În 1487 turnul este modificat, dobândind acum pe lânga funcţia religioasă şi una laică, aceea de apărare, din care astăzi se mai pastraza doar urme. Între 1856-1868 biserica este dărâmată şi în locul ei se construieşte o nouă biserică sală. În partea de est aceasta are o absidă semicirculară. Sala posedă o boltă stelată neunitară, formată din 5 elemente. Bolţile sunt susţinute de elemente care îşi găsesc sprijin în partea exterioară a bisericii (contraforturi). Cheia de boltă protejează pilonii dreptunghiulari cu capiteluri decorate cu elemente clasice. Doar turnul masiv cu ambrazuri de tragere şi scara galerie a mai fost păstrat si înglobat noii biserici, ca turn clopotniţă. Fortificaţia, construită în sec.15, care înconjura biserica şi asigura protecţie şi locuitorilor din satele învecinate, a fost demolată aproape în întregime în anul 1860.
[HU] Újváros (románul Noistat, németül Neustadt vagy Neustadt bei Agnetheln, szászul Naerscht) falu Szeben megyében. Közigazgatásilag Jakabfalvához tartozik.
A 13. században épült az eredeti, román stílusú templom. Ebből csak az erődtoronnyá épített torony maradt meg, mint az egykori templom előcsarnoka. A tornyot 1487-ben építették erőddé. Ugyanekkor lebontották a régi hajót és helyette egyhajós gótikus templomot építettek késő gótikus stílusban. 1856–1868 között a gótikus hajót is lebontják és helyét klasszicizáló épület foglalja el. Ugyanakkor bontják le középkori várfalait is, amelyek létét Lajos király 1516. évi oklevele bizonyítja és néhány faltöredék.