Biserica Domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș este ctitoria lui Basarab I (1310 - 1352), terminată în anul 1352, în cadrul reședinței voevodale din secolul al XIII-lea. Biserica, monument în cruce greacă înscrisă, de tip complex, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească[1]. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 - 1369.
Nu sunt multe oraşe în România care se pot mândri, precum Curtea de Argeş, cu o biserică domnească cum e "Sf. Nicolae", ridicată de Basarab I Întemeietorul şi urmaşii săi. Nicolae Alexandru Basarab şi Vladislav I Vlaicu. În timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab aici şi-a avut reşedinţa prima Mitropolie a primului stat românesc. În temeiul acelui transfer organic de continuitate creştină, dar şi politică, pe care Nicolae Iorga l-a numit "Bizanţ după Bizanţ", Biserica "Sfântul Nicolae" constituia un concentrat de bizanţ recreat aici.
Primele vestigii medievale descoperite la Curtea de Argeş datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea, Biserica "Sfântul Nicolae" fiind ridicată între 1340-1352. Pictura a fost terminată mai târziu, în anul 1369, în vremea domniei lui Vladislav I Vlaicu şi Radu I. Pictura de la Argeş reprezintă unul dintre cele mai preţioase exemple paleologe din sud-estul european, fără a putea fi integrată într-o şcoală şi un curent particular.
Biserica Domnească a fost considerată cel mai important edificiu al acelor vremuri, de tip "cruce grecească înscrisă", integral conservată. Lucrările de restaurare au fost efectuate în secolul al XVII-lea şi în secolul al XIX-lea. În 1746, în urma unui incendiu, mitropolitul Neofit Brătianu zideşte clopotniţa actuală. La 1847, domnitorul Bibescu dăruieşte banii necesari pentru restaurarea picturii lui Pantelimon.
Vechiul turn a fost demolat la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, fiind ridicat un altul din piatră şi cărămidă, a cărui parte inferioară se mai păstrează şi astăzi.
Biserica a fost reconsolidată şi restaurată între anii 1911-1914 de arhitectul Grigore Cerchez şi pictorii D. Mircea, I. Mihail şi C. Teodorescu.
Săpăturile arheologice au scos la iveală 14 morminte, cel mai important fiind al fondatorului, Vladislav I Vlaicu. În interiorul mormintelor au fost găsite obiecte de podoabă care se află azi la Muzeul Naţional de Istorie al României, atestând nivelul înalt al vieţii de la Curtea Domnească şi al feudalităţii munteneşti.
Pentru a găsi cutia trebuie să aduni câteva informaţii de la faţa locului.
Urmează punctele intermediare şi află:
- Statuia unui domnitor al Ţării Româneşti. De câte ori apare litera "A" în numele său? (A);
- Biserica Domnească "Sfântul Nicolae". Vizitează. După ce ai ieşit, întoarce-te şi vezi placheta de marmură de deasupra intrării. Notează anul (B);
- Vizitează ruinele caselor domneşti Neagoe Basarab. Din ce secol sunt acestea? (C);
- Vizitează şi ruinele caselor domneşti Basarab I. În ce an este documentat oraşul ca "nostra residentia"? (D);
- Alături vei vedea o casă tradiţională din anul (E).
Vei găsi cutia la coordonatele:
N 45° 08.(E - D + A)
E 24° 40.(E - B + C / 2)