[RO]
Maghiarii din Alba Iulia au jucat un rol important în istoria oraşului, ei alcătuind până la începutul epocii moderne una dintre cele mai consistente comunităţi etnice ale urbei. Foarte influentă în perioada principatului, când în componenţa ei se aflau şi numeroşi nobili de la curte, rolul său s-a diminuat sensibil în secolele care au urmat. Şi din punct de vedere demografic evoluţia a fost asemănătoare, maghiarii având în prezent o pondere modestă în cadrul populaţiei oraşului. În secolul al XVIII-lea, evoluţia comunităţii maghiare a fost marcată de măsurile luate de noile autorităţi la scurt timp după intrarea Transilvaniei în componenţa Imperiului Austriac. Astfel, în anul 1716 reformaţii calvini au fost nevoiţi să restituie fosta catedrală Episcopiei Romano-Catolice, recent reînfiinţată. Însă evenimentul care i-a afectat cel mai mult pe maghiarii de la Alba Iulia a fost mutarea locuirii din vechiul oraş medieval pe un nou amplasament, situat mai la est, demers impus de construirea aici, între 1715 şi 1738, a fortificaţiei de tip Vauban. Mulţi dintre cetăţeni, în special nobilii şi orăşenii înstăriţi, au refuzat strămutarea, alegând să părăsească localitatea, preferând să se mute în alte centre urbane, cum erau Clujul sau Aiudul. În aşezarea nou-constituită, maghiarilor le-a fost atribuit un cartier în zona centrală, numit în planurile epocii Ungrische Stadt, ce era situat între cartierul Lipoveni şi suburbia Heiuş. Capela cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci a fost construită la 1858 și este cunoscută și drept capela Sfântului Anton, printre altele sfântul patron al lucrurilor pierdute...
[EN]
The Hungarians played an important role in the history of the city of Alba Iulia. Until the beginning of the modern age they represented one of the most populous ethnic communities of the city. This community was quite influential during the principality of Transylvania (1541-1690), when many nobles of the princely household were also members of the local Hungarian community. In the eighteenth to twentieth centuries, its role diminished gradually. The community’s demographic evolution followed this trend, and nowadays Hungarians have a modest presence in the population of Alba Iulia. In the eighteenth century, the Hungarian community’s evolution was affected by measures taken by the new authorities soon after the incorporation of Transylvania into the Austrian Empire. In 1716, the Calvinists were forced to give up their former cathedral to the Roman Catholic Bishopric, which had just been re-established. However, the event that affected the Hungarian community most was the relocation of the population from the medieval city to a new emplacement, necessitated by the construction of the Vauban fortification (1715-1738). Many citizens, especially noblemen and well-off burghers, refused the relocation, preferring to leave Alba Iulia and move to other cities like Cluj or Aiud. In the new emplacement, the Hungarians were allocated a neighbourhood in the central area, called on the plans Ungrische Stadt (Hungarian city), situated between Lipoveni neighbourhood and Heiuș suburb. The community, facing the challenges of beginning over, was weakened both economically and numerically. The chapel was built in 1858 and it is also known as the chapel of Saint Anthony, among others the patron saint of lost things...