EN
Born in Galați, Ressu originated from an Aromanian family that migrated to Romania from Macedonia at the start of the 19th century. His father, Constantin Ressu, who was a journalist and had studied law in Brussels, was an artist in his spare time. In 1887, Ressu was enrolled at the School of Fine Arts in Bucharest. He continued his studies at the School of Fine Arts in Iași, where he studies with painters Gheorghe Popovici and Gheorghe Panaiteanu Bardasare. In 1902, he finished his studied in Iași, being awarded a silver medal, and left Romania for Paris, seeking to further develop his art skills. In Paris, he studied at the Académie Julian. Opera a lui: "Taran cu coasa"; "Cosasi odihnindu-se" 1925.
In 1908, Ressu returned to Romania and became interested in social matters, contributing satirical drawings to several publications, including Furnica, Facla and Adevărul. In the same year, he became a member of the Social Democratic Party of Romania (or, rather, its surviving Bucharest circle, Socialist Union of Romania, formed around the paper România Muncitoare). In 1910, his works (landscapes and paintings with bucolic themes) were featured in the Artistic Youth exhibition. Ressu opened his first personal exhibition in 1914, in Bucharest. He died in Bucharest.
RO
Camil Ressu se trage dintr-o familie de aromâni (macedoromâni) din regiunea Epirului, stabilită în România pe la începutul secolului al XIX-lea. Tatăl său, Constantin Ressu, jurist de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, făcea pictură în clipele libere. În 1887, Camil Ressu este înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-l ca profesor pe G. D. Mirea; îşi continuă studiile la Iaşi cu pictorul Gheorghe Popovici. În 1902 termină studiile la Şcoala de Belle-Arte din Iaşi, obţinând medalia de argint şi pleacă în acelaşi an să se perfecţioneze în străinătate. Se opreşte două luni la München vizitând muzeele din localitate, după care pleacă la Paris şi se înscrie la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Laurens, unde îi are colegi pe Jean Al. Steriade, Nicolae Dărăscu şi Ion Theodorescu-Sion.
În 1908 revine în ţară şi, preocupat de problemele sociale, colaborează cu desene satirice la publicaţiile Furnica, Facla şi Adevărul. În acelaşi an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România. Participă pentru prima dată în 1910 la expoziţia "Tinerimii Artistice" cu peisaje şi compoziţii pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul Înmormântare la ţară, iar în anul următor, la "Tinerimea Artistică", portretul de grup Terasa Oteteleşeanu, cu "şapte figuri ale boemei literare, muzicale şi pictoriceşti". În 1914 deschide prima expoziţie personală la Bucureşti.