Porolissum - 9 - Amfiteatrul
Ultimele obiective pe care le vom vizita la Complexul Arheologic Daco-Roman Porolissum sunt Amfiteatrul şi Sanctuarul lui Nemesis. Mulţumesc pentru că aţi venit în aceste locuri! Sper că v-a plăcut turul.
Amfiteatrul de la Porolissum era una dintre cele mai mari clădiri publice din Dacia romană. Acesta avea următoarele dimensiuni: clădirea propriu-zisă 84.50x73,70m; dimensiunile arenei 66,50x51,20 m; capacitate cca. 5.500 spectatori. La început, pe vremea împăratului Hadrian, amfiteatrul de la Porolissum a fost ridicat din lemn. Construcţia din lemn a fost dezafectată, în locul ei fiind ridicat amfiteatrul din piatră în anul 157 d.Chr., pe vremea împăratului Antoninus Pius. În incinta amfiteatrului se desfăşurau spectacole diverse destinate populaţiei oraşului: lupte de gladiatori, acrobaţii, jocuri scenice mitologice, vânătoari de animale, festivităţi, serbări religioase, ş. a.
Imaginați-vă fiind un gladiator pregătit să intre în arenă. Ceea ce puteai întâlni era o mulțime impresionantă de 5000-5500 de persoane ovaționând în tribune, oponentul tău și arbitrul.
Rar era dat ca un gladiator să moară în arenă, deoarece aceste lupte între gladiatori semănau mai mult cu wrestlingul modern. Dar aceste lupte puteau duce la accidentări grave sau chiar la o moarte accidentală, iar toată lumea știa în epoca romană că destinul tău era decis de zeița Nemesis. Așadar, înainte de luptă, gladiatorii și soldații deopotrivă obișnuiau să viziteze, cu o ofrandă, Sanctuarul dedicat lui Nemesis.
Sanctuarul a fost construit, la fel ca și în alte părți ale lumii romane, în apropierea unei porți a arenei. A fost ridicat, la fel ca întregul amfiteatru, în anul 157 e.n., când structura de lemn a fost demontată și înlocuită cu una de piatră. Înăuntrul sanctuarului se afla un candelabru care ilumina încăperea întunecată. Tot aici puteai vedea statuia vopistă în culori a zeiței Nemesis-Fortuna ținându-și cornucopia în mână (acum în Muzeul din Zalău), privind vizitatorii de pe o bază de statuie pusă în absidă. Cornucopia, adică Cornul Abundenței (din cuvintele latine cornu "corn", și copia, "abundență"), este un simbol mitologic al mâncării și al abundenței; aceasta era în forma unui corn mare plin cu fructe, lfori şi nuci.
Textul bazei ne informa că aceasta a fost ridicată în onoarea sacrei Nemesis de către Nepos, care era un subofițer al unității militare de palmyreni de la Porolissum.
Porolissum - 9 - The Amphitheater
The last sights we will visit at the Daco-Roman Porolissum Archaeological Complex are the Amphitheater and The Sanctuary of Nemesis. Thanks for visiting these places! I hope you enjoyed the tour.
The amphitheater of Porolissum was one of the largest public buildings in Roman Dacia. The exterior dimensions are 84.5 x 73.7 m, while the size of the arena is 66.5 x 51.2 m. Scholars estimate that the amphitheater could hold 5500 spectators. The amphitheater of Porolissum was first constructed in wood under the Emperor Hadrian. The wooden building became dilapidated and was replaced with a stone amphitheater in AD 157, under the Emperor Antoninus Pius. The amphitheater was the venue of a variety of shows for the local population: gladiatorial fights, acrobatics, mythological scenes, hunting animals, celebrations, religious celebrations, etc.
Imagine yourself as a gladiator prepared to enter in the arena. What you would face there was a huge mob of 5000-5500 people cheering in the stands, your opponent and the referee.
It seldom happened that one of the gladiators died in the arena, as these gladiatorial battles resembled more to what now are wrestling fights. But these fights could lead to serious injuries or even fatal accidents of one of the fighters and everybody new in the Roman times that your destiny was decided by the goddess Nemesis. So, before one fight, gladiators and soldiers alike used to go with an offering to The sanctuary dedicated to Nemesis.
The sanctuary was buil,t as everywhere else in the Roman World, next to one of the gates of the arena. It was built at the same time as the amphitheater itself, in 157 CE, when the wooden structure was destroyed and replaced by a stone one. Inside the sanctuary was a nice chandelier illuminating the dark-room. Inside you could see the colored statue of Nemesis-Fortuna holding her cornucopia (now in the Museum of Zalău), looking down from a statue-base and placed inside the apse. In classical antiquity, the cornucopia (from Latin cornu copiae), also called the horn of plenty, was a symbol of abundance and nourishment, commonly a large horn-shaped container overflowing with produce, flowers or nuts.
The text informs the visitor that it was raised in honor of sacred Nemesis by Nepos, who was an officer in the Palmyrean unit stationed in Porolissum.