Primele case, în jur de 10-15, au fost construite în anul 1932 pe locul unde se aflau grădini cu vii, culturi de porumb și legume. Strada Dristorului se numea la acea vreme "Gura Lupului”, marcând, dealtfel, marginea orașului. Parohia Sfântul Fanurie - Mihai Bravu nu avea biserică așa încât primii preoți, titulari sau suplinitori, slujeau la parohiile învecinate Izvorul Nou și Delea Noua. Unii dintre primii slujitori proveneau dintre preoții veniti din Basarabia în timpul refugiului.
Hram: Sf. Cuv. Parascheva, Sf. Fanurie
Stil arhitectonic: Tradiţional moldovenesc
Biserica parohiei Mihai Bravu din Bucuresti s-a ridicat din temelie între anii 1948- 1968 întru cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva, pe terenul viran donat de Primaria Municipiului Bucuresti în anul 1947 între strazile Cercelus si Hârsova. Planurile de constructie au fost întocmite de arhitectul Dan Ionescu, decedat în anul 1955 si apoi reîntocmite de arhitectul Dumitru Ionescu Barachet, dupa modelul bisericii Sfântul Gheorghe din Hârlau, ctitoria lui Stefan cel Mare si Sfânt.
Piatra de temelie s-a pus în ziua de 14 octombrie 1948, în primul an de arhipastorire a Patriarhului Justinian.
Lucrarile de construire s-au executat între anii 1948- 1963 beneficiind de pretiosul inventar primit de la biserica Brezoianu, demolata de comunisti (fiind dupa câte stim prima biserica demolata din Bucuresti) . Biserica s-a sfintit la data de 20 decembrie 1959.
La data de 5 martie 2001 parohiatul a fost preluat de Pr. Lector Dr. Constantin Patuleanu, care a gasit biserica într-o stare deplorabila. Lucrarile de restaurare începute imediat s-au încheiat la data de 15 septembrie 2001. S-au restaurat pictura, mobilierul, catapeteasma. S-a refacut clopotnita.
Cu vrerea si binecuvântarea lui Dumnezeu, la data de 16 septembrie 2001, un impresionant sobor de preoti înconjurati de peste 3000 de credinciosi l-au primit pe Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a oficia slujba de resfintire.