Această cutie a făcut parte din GEOQUEST XV.
This box was part of GEOQUEST XV.
Ez a doboz a GEOQUEST XV része volt.
Munții Calimani-Gurghiu-Hargita s-au format in timpul mai multor faze de eruptie in ciclul al doilea (Sarmat-Pliocenul inferior) si al treilea (Pliocenul superior-Cuaternarul inferior) al vulcanismului neogen. La linia de contact dintre Bazinul Transilvaniei și Carpații Orientali în ascensiune s-au creat fracturi adânci de crustă din cauza mișcărilor de formare a munților, de-a lungul cărora s-au construit în rând conurile vulcanice, care ulterior s-au adunat lateral și au separat lacul interior al Gurghiului. Bazinul din pliocenul în retragere a bazinului Transilvaniei. Materialul de construcție al lanțului muntos, care se formează din lave de chimie neutră, este andezit (piroxen, biotit), iar în cazul platoului vulcanic, aglomerate andezitice, roci vulcanico-sedimentare, care au fost depuse mai întâi într-un mediu acvatic și apoi mediul terestru.
The Calimani-Gurghiu-Hargita range was formed during several eruption phases in the second (Sarmatian-Lower Pliocene) and third (Upper Pliocene-Lower Quaternary) cycles of Neogene volcanism. Deep crustal fractures were created at the contact line between the Transylvanian Basin and the rising Eastern Carpathians due to the mountain-forming movements, along which the volcanic cones were built in a row, which later grew together laterally and separated the inner lake of the Gurghiului Basin from the Pliocene receding sea of the Transylvanian Basin. The building material of the mountain range, which is formed from lavas of neutral chemistry, is andesite (pyroxene, biotite), and in the case of the volcanic plateau, andesitic agglomerates, volcanic-sedimentary rocks, which were first deposited in an aquatic and then terrestrial environment.
A Kelemen-Görgény-Hargita vonulat a neogén vulkanizmus második (szarmata-alsó pliocén kori) és harmadik (felső pliocén-alsó negyedkori) ciklusaiban több kitörési fázis során alakult ki. Az Erdély-medence és a hegyképző mozgások miatt emelkedő Keleti-Kárpátok érintkezési vonalán mély kéregtörések jöttek létre, melyek mentén sorban épültek fel a vulkáni kúpok, melyek később oldalirányban összenőve leválasztották a Gyergyói-medence beltavát az Erdélyi-medence pliocénkori, visszahúzódó tengerétől. A semleges vegyhatású lávákból felépülő hegység építőanyaga az andezit (piroxénes, biotitos), illetve a vulkáni fennsík esetében andezites agglormerátumok, vulkáni-üledékes kőzetek, melyek előbb vízi, majd szárazföldi környezetben rakódtak le.