GP#6 Budesti locks Traditional Cache

[EN]

[RO]

Canalul Dunare-Bucuresti

Ecluza Budesti

Desi este blamat drept inca o opera megalomanica a lui Nicolae Ceausescu si a regimului comunist, proiectul dateaza din secolul 19, prima mentiune fiind in 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
In 1880 este schitat un proiect pentru o cale navigabila Bucuresti-Oltenita.
In 1929 Parlamentul Romaniei adopta o lege care prevedea construirea unui canal si sa transforme Bucurestiul in port la Dunare. Sub conducerea inginerului Dorin Pavel s-a elaborat un nou proiect, care a fost prezentat la palat si apreciat ca bun, dar s-a amanat din lipsa de fonduri. Recesiunea economica din anii '30 si apoi razboiul au facut ca proiectul sa fie abandonat.

Dupa inaugurarea canalului Dunare - Marea Neagra, Nicolae Ceausescu a luat personal decizia de construire a canalului, in varianta urmarii cursului raului Arges si in 1984 se incep lucrarile sub conducerea inginerului Constantin Avandei pe un proiect din 1982 realizat de IPTANA (Institutul de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene).

A urmat schimbarea de regim din decembrie 1989, iar in vara anului 1990 lucrarile executate in proportie de peste 70% au fost oprite de guvernul condus atunci de Ion Iliescu.
Din 1994 intreg ansamblul a intrat oficial in "conservare".

In cadrul unui documentar realizat pe Dunare in 1991, Jacques-Yves Cousteau a aterizat cu un elicopter pe platforma portului "1 Decembrie", pe atunci paragina inca nu se instalase, lucrarile fiind oprite de mai putin de un an, se spune ca ar fi declarat : "Domnilor, trebuie sa fiti foarte bogati daca va permiteti sa abandonati o lucrare adusa în acest stadiu".

Ecluza de la Budesti, aproape de varsarea Dambovitei in Arges. A treia ecluza a canalului.

Canalul a fost proiectat sa aiba o lungime de 73km si o latime de 80m, adancimea minima a apei fiind de 4.5m. Diferenta de nivel de 53m (10m deasupra nivelului marii la Oltenita si 63m la Bucuresti) urmand sa fie parcursa prin patru ecluze. Urmau sa fie construite trei porturi, doua langa Bucuresti, pe Arges la "1 Decembrie" si un port mai mic pe Dambovita in apropiere de Glina si Balaceanca, iar al treilea la Oltenita, la varsarea canalului in Dunare.
Debitul de apa urma sa fie reglat de un mare rezervor de apa la Mihailesti.
Volumul de marfa estimat ca ar fi tranzitat canalul este de 16 milioane de tone. Fiecare ecluza, cat si barajul de la Mihailesti fiind in acelasi timp si hidrocentrala urmau sa furnizeze 50MW energie hidroelectrica. Canalul ar proteja impotriva inundatiilor 30 000ha si 11 localitati si ar furniza apa pentru irigarea a peste 150 000ha in jurul sau.

Astazi singura parte aproape finalizata este barajul si lacul Mihailesti, desi nu este sigur daca starea actuala permite umplerea rezervorului la capacitate. De asemenea, podul peste Arges de la Adunatii Copaceni, pe soseaua E60-E85 catre Giurgiu si podul de la Oltenita pe soseaua tot catre Giurgiu sunt singurele poduri finalizate si in exploatare.
In mod surprinzator, la ecluza de pe Dambovita in primavara lui 2010 se lucra.

• Portul "1 Decembrie" este abandonat intr-o faza avansata de constructie.
• Cele patru ecluze sunt abandonate in diferite faze si actualmente sunt partial inundate.
• Vechiul pod de cale ferata de la Gradistea, pe traseul Bucuresti-Giurgiu s-a prabusit, iar podul nou nu a fost finalizat.
• Podul de la Colibasi, desi terminat, recent a fost inchis din cauza erodarii la baza pilonilor din albia actuala a raului Arges.
• Podul de la Gostinari are doar un capat.
• Podul de la Budesti traverseaza ecluza dar nu se leaga de nici o sosea.

Argesul se poate trece si pe cateva poduri tehnice care sunt la cheremul balastierelor, daca le intretin sau le demonteaza.
Altfel, valea adanc taiata in campie, albia ingusta si adanca, fara vaduri face imposibila traversarea.
Albia raului este macinata de exploatari de balast iar unele lucrari au fost vandalizate, furandu-se fier din armaturile betonului.

Lucrarile se estimeaza astazi la peste 500 milioane de euro, si se spune ca ar putea fi finalizate in 4-5 ani.

In ciuda beneficiilor pentru zonele invecinate, pentru Bucuresti, port la Dunare si includerea in coridorul 7 paneuropean, a locurilor de munca ce s-ar crea pentru finalizarea lucrarilor si ieftinirea materialelor de constructii acum intr-o perioada cand tocmai constructiile sunt grav afectate de criza, indiferenta si rea vointa sunt singurele scuze/motive pentru care politicul continua sa oscileaza intre tergiversari si opozitii la finalizarea proiectului.

Podul peste Argest de la Budesti. Vine de nicaieri, duce nicaieri.

Surse : Wikipedia, presa.

[RO]
Accesul in zona este usor, pe drumuri de pamant care vin din Budesti si traverseaza Argesul pe un pod tehnic.
Atentie! Cutia contine un indiciu pentru bonus cache : GC2A05X GP#0 Bonus cache

[EN]
The area can be accessed easily from Budesti, on dirt roads that lead to a temporary crossing of the river Arges.
Attention! The box contains a clue for the bonus cache : GC2A05X GP#0 Bonus cache