-
Difficulty:
-
-
Terrain:
-
Size: 
(other)
Please note Use of geocaching.com services is subject to the terms and conditions
in our disclaimer.
(EN) The Bear Lake is formed on karst, a helio lake established in 1875 it is the world's largest helio lake.
(RO) Lacul Ursu este format pe carst, un lac heliotermic stabilit în 1875, este cel mai mare lac heliotermic din lume.
(HU) A Medve tó sókarszton létrejött heliotermikus tó, 1875-ben keletkezett, a világ legnagyobb heliotermikus tava.
(EN) The area is part of the Transylvanian Basin marked edges, the zone is so-called markup diapir where the middle Miocene salt mass Baden piercing the younger layers above them and appear on the surface. The lake is located on the dividing line between the Baden salt mass and the Giurgiu Mountains volcanic debris (pyroclast). The salt in some areas are more thicker than 2,500 meter. Less common in karst gypsum, plaster where the bedrock is limestone which forms the basis for the dissolution of calcium carbonate creates similar forms. The emerging rock salt can also develop sites with karst, which was created by salt karst. This lake is the salt karst developed, but you can find a layer of mud as well. A mountain collapse as a result of a crater formed by two streams which flowed into it and uploaded it. The helio-water lakes near surface layer (as long as the sun's rays can penetrate), will cause the sun to a high temperature (up to 80 ° C) heat up. The phenomenon occurs only salt lakes, streams and flowing into the lake where the rainwater to a few cm of fresh water layer on the surface, which is not miscible, because less dense than the underlying salt water. The less dense fresh water creates a greenhouse effect, prevents access to the surface of the salt water and cool down. The heat storage capacity of the Bear Lake is a consequence of the high concentration of salt water to fresh water layer covers. Therefore, the vertical flows do not occur in the lake. As a result of salt water gets warm sunshine. In the case of Bear Lake strams Baia de Arieș and Toplica ensure the sweet water, of course with seasonal discharges. In the phenomenon helitoerm the water temperature reaches 40 C. The 1898's was measured at 70-75 Celsius, while in 1909, only 60-65 Celsius.
To claim this earthcache please send me via profile e-mail the answer to the following questions:
1) What do you think where is bigger the salt content on the surface or in the depth?
2) How it is called the lower layers of the lake?
3) How high it is located from the sea level?
4) What do you think when is the is the coldest and the hotest the water temperature? Why?
Uploaded photos with you and/or your GPS with the Bear Lake are welcome!
(RO) Zona e parte din Bazinului Transilvaniei care delimitează marginile, zona este așa-numită marcare diapirică unde la mijlocul Miocenului masele de sare Baden străpunge straturile mai tinere de deasupra lor și apar pe suprafață. Lacul este situat pe linia de separare între molozul vulcanic din Munții Gurghiu și masa de sare Baden. Aici grosimea sării e peste 2500 de metri. Mai puțin frecvente în gips carstic, ipsos unde roca de bază este calcar, care formează baza pentru dizolvarea carbonatului de calciu creează forme similare. Roca de sare în dezvoltare poate da naștere la site-uri carstice.Acest lac e dezvoltat pe carstul de sare,dar se pot găsi și straturi de noroi. O prăbușire montana ca urmare a unui crater format din două fluxuri care s-au scurs în el și l-au umplut. Straturile de la suprafața lacului fiind heliotermele sunt încălzite de razele solare(atât timp cat pot penetra) rezultând o temperatura mare a apei (până la 80 °C). Fenomenul se produce numai la lacurile sărate,fluxuri de apa de ploaie se varsă în lac, formând un strat de câțiva cm de apa dulce la suprafața lacului,care nu se amesteca, pentru că e mai puțin densă decât apa sărată de baza. Apa dulce mai puțin densă creează un efect de seră, împiedică accesul la suprafața apei sărate și răcirea ei. Capacitatea de stocare a căldurii lacului Ursu este o consecință a concentrației ridicate de apă sărată fata de stratul de apă proaspăta. Prin urmare, fluxurile verticale nu apar în lac. Ca rezultat apa sărata primește razele calde ale soarelui. În cazul lacului Ursu pârâiele Baia de Arieș și Toplița asigură apa dulce, desigur, cu ploile sezoniere. În fenomenul helioterm temperatura apei ajunge la 40 C. În 1898 a fost măsurată la 70-75 de grade Celsius, în timp ce în 1909, doar 60-65 grade Celsius. Staţiunea montană Sovata este aşezată la poalele Munţilor Gurghiului, în imediata apropiere a oraşului cu acelaşi nume, la o altitudine de 475-600 m. Înconjurată de dealuri împădurite cu fagi, carpeni, ulmi, castani, brazi şi stejari, cât şi de Muntele de Sare, Sovata oferă posibilităţi excelente pentru odihnă şi relaxare. Dintre toate lacurile se remarcă Lacul Ursu, unul dintre cele mai populare obiective turistice din Sovata, unic în Europa, fiind și unul dintre cele mai mari lacuri sărate, helioterme din Europa. În trecut, teritoriul acestui lac era ocupat de fânat, îi era atribuit numele de Groapa lui Cristofor şi era străbătut de pârâul Criş-Topliţa. Numele provine de la localnici datorită faptului că se aseamănă cu o piele de urs întinsă, actuala formă căpătând-o în anul 1881. Acesta se află la o altitudine de 502 m, pe un munte de sare de 3 km adâncime şi are o suprafaţă de 40.235 m2, adâncimea de 18,10 m, lăţimea de 170 m şi o salinitate medie de 250g/l. Lacul Ursu este înscris în lista monumentelor naturale ale României, iar apa acestuia deţine proprietăţi unice în întreaga Europă, fiind recomandată pentru băi de aproximativ 20 -30 de minute pentru tratarea diferitelor afecţiuni reumatice, endocrinologice sau cardiovasculare. De asemenea, nămolul care se formează pe fundul lacului este şi el folosit în diverse tratamente. Heliotermia este un fenomen fizic care constă în păstrarea mai mult timp a căldurii înmagazinate în apa sărată a unor lacuri comparativ cu regiunile învecinate, datorită prezenței la suprafața lacurilor a unui strat izolator de apă dulce (epilimnion), care împiedică iradierea căldurii în atmosferă. Acest proces se produce în lacurile puternic mineralizate (sărate) ce au la suprafață un strat diluat cu apă dulce, salmastru, cu o grosime de 1,5- 2,5 m. Conform concluziilor cercetărilor efectuate în România, heliotermia este un fenomen natural care se manifestă în lacurile puternic saline (cu concentrații foarte ridicate în sare naturală dizolvată) și care constă în creșterea temperaturii apei cu adâncimea, până ajunge la un maxim termic (termoclina), urmată de o scădere accentuată până la o anumită valoare, după care temperatura scade ușor și apoi se păstrează constantă până la fundul lacului. În România, cele mai multe lacuri cu ape clorurate și sodice, ce prezintă fenomenul de heliotermie, se află la Sovata, și anume lacurile Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor.
Pentru a loga acest earthcache vă rog să-mi trimiteți prin e-mail răspunsul la următoarele întrebări:
1) Ce crezi unde este mai mare conținutul de sare pe suprafața sau în adâncime?
2) Cum se numesc straturile inferioare ale lacului?
3) La ce înălţime este situată de la nivelul mării?
4) Ce crezi când este cea mai rece și cea mai fierbinte temperatura apei? De ce?
Fotografii încărcate cu tine și / sau GPSul la Lacul Ursu sunt binevenite!
(HU) A medve tó hőtároló képessége annak a következménye, hogy a nagy koncentrációjú sósvizet édesvíz réteg fedi le. Ezért függőleges áramlások nem alakulnak ki a tóban. A sós víz napfény hatására felmelegszik. A medve tó esetében az édesvizet az Aranyosbánya és a Toplica patakok biztosítják, természetesen az évszakoknak megfelelő vízhozokkal. A helitoerm jelenség következtébena víz hőmérséklete eléri a 40 °C. Az 1898-as években 70-75 celsius-t mértek, míg 1909 már csak 60-65 celsiust. A terület az Erdélyi medence széleit jelölő ún. diapír övezet része, ahol a középső miocén Badeni sótömzsök átdöfik a felettük levő fiatalabb rétegeket és megjelennek a felszínen. A tó a Badeni sókibúvások és a Görgényi-havasokbeli vulkáni törmelékek (piroklaszitok) elválasztó vonalán található. A só vastagsága itt meghaladja a 2500 méteres vastagságot. Kevésbé gyakori a gipsz alapú karszt, amelyben a gipsz alapkőzet oldódása a mészkő alapját képező kalcium-karbonáthoz hasonló formákat hoz létre. A felszínre kerülő kősó telepeknél is kialakul karsztosodás, amely sókarsztot hozta létre. Ez a tó a sókarszton alakult ki, de megtalálható egy réteg iszap is. Egy hegyomlás következtében egy kráter alakult ki amelybe két patak folyt bele és feltöltötte. A sótest eróziója miatt, a sóval telítődött tó tetején átfolyó édesvizű patak, egy vízrétegződést idéz elő. A sóstó felszínén maradó édesvízréteg, mintegy üveglencseként működve, megakadályozza a napsugarak által felmelegített sóoviz hőjének a leadását. Ily módon a sóstó felszíne 20-24 °C-os, de 2-3m mélységben elérheti a 40-60 °C-ot is. Sajnos jelenleg ezek az értékek jóval kisebbek, a tóviz rétegződésének megbomlása és a sótartalmának lassú veszitése miatt. (Ebben nagy szerepe van a Mogyorósi-tó felé történő állandó vizszivárgásnak is).
Amennyiben szeretenéd loggolni az earthcachet, kérlek küld el a válaszokat a kérdésekre emailben:
1. Mit gondolsz hol nagyobb a víz sótartalma a felszínen vagy mélyen?
2. Hogy nevezik az alsó rétegeket?
3. Milyen tengerszint feletti magasságon található a tó?
4. Mit gondolsz mikor a leghidegebb és mikor a legmelegebb a tó hőmérséklete? Miért?
Ha szeretnéd feltölthetsz képeket veled / vagy a GPS-edel a Medve-tónál!
Additional Hints
(No hints available.)