[RO] Prima atestare documentară referitoare la Blaj datează din 1252, an în care contele Herbord a cumpărat domeniul "de la întâlnirea Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi". În 1313, fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stăpân al moșiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele proprietarului, Blasius. In secolul al XIX-lea a fost folosită în corespondență și forma Blaj-Oraș. În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună "aici a răsărit soarele românilor". O inscripție cu acest citat este montată pe clădirea în care a funcționat școala de obște. Mulți dintre cei mai de seamă cărturari români al secolelor XVIII - XIX din Transilvania, ca Samuil Micu, George Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, George Barițiu, Simion Bărnuțiu, etc., și-au făcut studiile la Blaj.
Blajul a fost în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea centrul cultural al românilor transilvăneni. Orașul a jucat un rol important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești. Aici a apărut Biblia de la Blaj și tot aici a publicat Timotei Cipariu prima gramatică românească.
Ca centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea conștiinței naționale a românilor. La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunări ale românilor din Transilvania. La adunarea convocată de Avram Iancu și Alexandru Papiu-Ilarian la 30 aprilie 1848, au fost formulate ideile desființării iobăgiei și ale egalității în drepturi a populației române din Transilvania cu celelalte națiuni.
La 15 - 17 mai 1848, pe câmpul de lângă Blaj, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc Marea Adunare de la Blaj, la care au participat 30.000-40.000, majoritatea țărani. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română etc. Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria.
[EN] The first documentary testimony of Blaj dates back to 1252, when Count Herbord purchased the domain "from the Tarnavelor meeting", a field called Villa Herbordi. In 1313, Herbord's son, Blasius, became the owner of the estate. Blaj's name comes from the owner's name, Blasius. In the 19th century the Blaj-Oraş form was used in correspondence. In 1754, with the efforts of Bishop Petru Pavel Aron, Blaj opened his first public school with the Romanian teaching language. This led Ion Heliade Rădulescu to say "here the Romanian sun has risen". An inscription with this quote is mounted on the building where the public school functioned. Many of the most important Romanian scholars of the 18th-19th centuries in Transylvania, such as Samuil Micu, George Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, George Bariţiu, Simion Bărnuţiu, etc., made their studies at Blaj.
The Blaj was the cultural center of the Transylvanian Romanians in the 18th and 19th centuries. The city played an important role in the process of forming the Romanian-Romanian language and the Romanian national consciousness. This is where the Blaj Bible appeared, and here Timothy Cipariu published the first Romanian grammar.
As an ideological center of the Romanian bourgeoisie in Transylvania, Blajul played an important role in forming the national conscience of the Romanians. [6] In Blaj took place, in 1848, several assemblies of the Romanians in Transylvania. At the meeting convened by Avram Iancu and Alexandru Papiu-Ilarian on 30 April 1848, the ideas of the dissolution of the serfdom and equal rights of the Romanian population from Transylvania with the other nations were formulated.
On May 15-17, 1848, on the field near Blaj, which has since been named the Freedom Plain, took place the Great Assembly in Blaj, which was attended by 30,000-40,000, the majority peasants. The Assembly adopted the program of democratic claims: the abolition of the dime, the building and the serfdom, the abolition of guilds and customs, the freedom of speech and printing, the formation of the national guards, state schools in Romanian, etc. At this meeting he also protested the forced "union" of Transylvania with Hungary.