!!!!! en: This is a nano cache , so bring your own pen or pencil. !!! Please put the log back in the small plastic bag that it is put in.
!!!!! ro: Acesta este un nano cache , aduceti-va prorpiul pix sau creion. !!! Va rog foarte mult sa puneti logul inapoi in punguta mica de plastic in care este depozitata.
ro:
Constantin Hârjeu (n. 10 decembrie 1856, București – d. 24 mai 1928, București) a fost un politician și general român, membru corespondent (din 1909) al Academiei Române.
Împreună cu generalul Constantin Brătianu și locotenent-colonelul G. Aronovici întocmește un studiu monografie asupra Armatei României, publicat în limba franceză.[1] Cea mai importantă lucrare a lui Hârjeu este Istoria armei geniu, apărută în 1902[1], pentru care primește în anul 1903 Premiul „Năsturel-Herescu”.
Despre activitatea sa ca ministru de război în guvernul condus de Alexandru Marghiloman, Constantin Argetoianu nota: „Ministru de război era generalul Hârjeu, un bleg, o stafie în doliu, înfășurat de la creștet la călcâie în negru. Chiar când vorbea, Hârjeu nu mișca din nimic, nici din gură, nici din ochi, nici din mâini și nimeni nu-și putea da seama dacă impresionanta lui imobilitate era datorită cufundării într-o mare durere (își pierduse soția) sau unui început bine caracterizat de scleroză generalizată.”
En:
Constantin Hârjeu (b. 10 December 1856, Bucharest - d. 24 May 1928, Bucharest) was a Romanian politician and general, corresponding member (since 1909) of the Romanian Academy.
Together with General Constantin Brătianu and Lieutenant-Colonel G. Aronovici, wrote a monograph on the Romanian Army, published in French[1].Hârjeu's most important work is the History of the Genius Army, published in 1902,[1] for which he received the "Năsturel-Herescu" Prize in 1903.
Constantin Argetoianu notes about his work as Minister of War in the government led by Alexandru Marghiloman: "The Minister of War was General Hârjeu, a bleg, a ghost in mourning, wrapped in black from crown to heel. Even when he spoke, Hârjeu did not move a muscle, neither his mouth, nor his eyes, nor his hands, and no one could tell whether his impressive immobility was due to a great grief (he had lost his wife) or to a well-characterized onset of generalized sclerosis."